Jurnal de productivitate (3)
Ultima lună a fost o perioadă plină cu vârf, iar sistemul de productivitate pe care l-am dezvoltat m-a susținut să gestionez solicitările. Lecțiile pe care le-am învățat:
1. Îmi respect limitele. Ca să rezist pe termen lung. Ca să transmit clienților că lucrăm cu limite.
Pentru un week-end am simțit că creierul cedează. Am observat, am scris, am schimbat.
2. Estimarea e esențială pentru un program echilibrat. Întodeauna avem tendința de a estima timpul mai puțin decât în realitate, mai ales pentru proiecte îndepărtate. Estimarea se exersează în timp. Pentru site-uri standard am un proces clar și pot estima ușor. Pentru situații tehnice noi, nu am cum să estimez corect. De aici frustrări și tot programul se dă peste cap. Cum pot îmbunătăți estimarea?
- adaug încă jumătate din timpul inițial
- spun clientului – nu pot estima funcționalitatea asta, s-ar putea să depășească timpul alocat
- lucrez doar cu tema & pluginuri cu suport, să știu că pot avea repede ajutor.
Estimarea e o abilitate importantă care se dezvoltă în timp. Dar chiar și după o experiență cu expunere maximă, la estimare avem mereu de învățat, așa cum am găsit în articolul lui Chris Lema – Estimating: The Problem We All Face.
2. Toate activitățile sunt în Google Calendar, unde am delimitate pe culori timpul de lucru, admin, întâlniri, drum școală, casnice, me time. Nu e în calendar, nu fac. În fiecare seară revăd calendarul pentru următoarele zile și updatez după statusul proiectelor.
3. Ceață pe creier: ori sunt prea multe proiecte amestecate, ori nu-mi e clar ce vrea clientul și care sunt următorii pași, ori sunt obosită.
- Scriu cu creionul pe hârtie ce știu, și începe să se facă ordine.
- Nu încep lucrul la un proiect nou, până nu mi-e clar unde am lăsat lucrul și ce am de făcut data viitoare. Cât mai puține loop-uri deschise în creier.
- Ce ia puțin timp (5-15 min) fac chiar dacă nu e important, ca să nu ocupe spațiu în creier, așa cum spunea și David Allen, Getting Things Done.
- Seara desenez și mă plimb cu câinele în liniște, să fac ordine în creier
4. Când nu pot să mă urnesc din loc pentru un task și tot amân, înseamnă că
- taskul nu e clar, nu am informații suficiente.
- taskul pare prea stufos și trebuie spart în bucăți mai mici. Primul, cel mai mic pas posibil e să scriu pe hârtie. Apoi ideile încep să curgă.
5. Ordine: în tab-urile deschise, pe desktop, în Bookmarks, in Google Docs, managerul de parole.
6. Toate ideile care îmi trec prin minte de-a lungul zilei le scriu pe o hârtie, până le vine timpul să intre în sistemul de organizare.
Concluzia acestei luni este următoarea: cu cât timpul e mai scurt, cu atât creierul caută soluții să fie mai productiv.
Expectations are infinite, time is finite. You are always choosing. Choose well. (Laura Vanderkam)
Cărți care m-au inspirat: Making Money without a Job, Write it Down, Make It Happen
