Jurnal de productivitate (4)

Ultimul an a fost extrem de încărcat și productiv. Câteva reguli aplicate și lecții învățate

Lucrez „în valuri”

• alternez perioade intense de 10h de lucru cu perioade normale.
• O dată la 3 luni îmi planific în calendar câteva zile libere de resetat creierul. Nenegociabil.
• Week-endul este pentru reset. Chiar dacă am lucrat în week-end (duminica seara, câteva ore), mi-am asigurat timp de reset – fără telefon, fără mail, fără proiecte în cap.

Telefonul închis

Sonorul stă închis când lucrez foarte atentă, ca să mă pot concentra. Când este o perioadă extrem de încărcată îl închid de tot, ca să opresc stimulii din afară. Lucrul la site este extrem de migălos, cu multe conexiuni care necesită atenție maximă. Nu pot să intru în „deep working” și să fiu „pe recepție”. Și este extrem de dureros să amestec site-urile în creier în același timp. Știu că e neplăcut pentru unele persoane care nu înțeleg ce înseamnă „deep work”, dar îmi asigură sănătate mentală. Mulțumesc celor care înțeleg asta.

Mă uit pe WhatsApp în pauze, pentru urgențe. Mesajele pe WhatsApp nu mă distrag la fel ca convorbirile vocale și-mi permit să îmi continui munca fără să ies din flow. Stabilesc cu clientul un timp când vorbim la telefon / Zoom.

Gestionarea proiectelor

• lucrez maxim 3 proiecte în același timp;
• scriu idei principale pe hârtie, ca să țin minte;
• documentez ce fac, să am spațiu în creier.
• mă urnesc ușor când scriu pe hârtie pașii. Îmi e clar și creierul nu mai negociază, nu mai caută scurtături.
• Îmi stabilesc milestones pe fiecare săptămână și le respect
• Pentru proiecte mari am o discuție săptămânală scurtă cu clientul (30 min)  în care îi prezint ceva nou și îi aduc la conoștință ce se întâmplă în continuare.
• Organizez prioritățile și taskurile cu deadline-ul în minte și pașii pentru a ajunge acolo.
• Toate promisiunile se concretizează cu întrebarea „Ce urmează” – pași concreți care se traduc în blocuri de timp în calendar. De fapt, fiecare activitate o închei scriind ce fac mâine sau data viitoare.
• Notez un rezumat scurt după fiecare discuție, ca să rămână scris și să nu ocup inutil spațiu în creier.

Cel mai greu este momentul de start, când sunt milioane de idei și nu știu care este ordinea în care să fac taskurile. Pentru a depăși momentele de blocaj, pun pe hârtie tot ce-mi trece prin minte și încetul cu încetul se concretizează pașii.

Google Calendar

• La fiecare început de săptămână și lună îmi acord un timp când pun proiectele și activitățile personale în Google Calendar, cu culori diferite.
• Plățile sau activități scurte repetitive sunt în Google Tasks.
• Reminderele (mesaje, telefoane, acțiuni scurte) semnalizate diferit
• Orice discuție, orice plan este pus în Calendar. Altfel, nu se întâmplă nimic.
• Las mereu în calendar o după-amiază liberă, pentru urgențele importante neprogramate.

Partea negativă a super-productivității

Ce se întâmplă când ești foarte eficient, productiv și agenda este full+ doar cu muncă?

Partea negativă am trăit-o și nu vreau să o mai repet. A fost perioadă destul de lungă în care agenda zilnică a însemnat doar muncă, somn, asigurat transportul copilei, treburi casnice minime. Cu foarte puțin timp liber în care am făcut plimbări lungi sau am stat în natură în liniște totală. Fără introspecție, fără scris în jurnal, fără citit, fără ieșiri cu prieteni… După astfel de perioade, am realizat că memoria de scurtă durată m-a lăsat, creierul nu mai poate duce conversații prea lungi și nici în scris nu pot scrie mai mult de câteva cuvinte disparate.

La ce spun NU atunci când spun DA?

Creierul este elastic și se reface – cu timp liber, relaxare, scris și interacțiuni. Ceea ce încep să pun deja în agenda 2023.

Productivitate înseamnă în primul rând o stare mentală bună

Ar fi multe de spus aici, dar închei cu un citat scurt din filmul Phil Stutz de pe Netflix care m-a inspirat la sfârșit de 2022

We are not gonne win every time, we certainly can`t be perfect, we can’t control it, but we have an unstoppable will to go forward

The winner is not the one who always makes the best decisions, or looks the best. The winner is the one who works on that cycle – who’s willing to take a risk and then eats the consequences. And if the consequences are bad then you gotta work the cycle again.

(Articolul ramane deschis pentru completarea altor idei, pe masura ce apar…)